Cosmosul blog de stiinta si tehnologie

22 Februarie 2012

Comunicat de presa: cum Romania pierde un telescop modern din fonduri europene, Telerom

COMUNICAT DE PRESĂ PENTRU SUSTINEREA TELESCOPULUI “TELEROM”

Un numeros grup de 68 de astronomi, doctori în astronomie si stiinte, profesori, oameni de popularizare si educatie a astronomiei, studenti si astronomi amatori din România si Diaspora, ne exprimăm indignarea pentru iminenta înmormântare a telescopului românesc “TELEROM”! Acesta este un proiect în valoare de 1,5 milioane Euro fonduri structurale europene câstigat prin concurs în 2010 si început acum 9 luni de către Institutul Astronomic al Academiei Române (IAAR). Intentia noastră este salvarea telescopului TELEROM în ceasul al 24-lea! Apelul nostru trimis acum aproape 3 luni la autoritătile competente s-a dovedit fără rezultat. Dorim ca cei vinovati pentru tergiversarea acestui proiect să fie trasi la răspundere iar româniilor plătitori de taxe să le fie aduse la cunostintă aceste fapte de către presa liberă din România!

Starea astronomiei românesti în ultimele decenii continuă să rămână jalnică, reflectând din păcate starea actuală a cercetării românesti sufocate de factori de decizie incompetenti, de birocratie si regulamente schimbate adhoc.

Cel mai “mare” telescop prin care astronomii români au încetat de fapt să mai observe cerul are numai 50 cm diametru (oglinda principală), fiind amplasat în curtea Institutului Astronomic al Academiei Române din Bucuresti (fostul Observator Astronomic), o locatie total improprie observării cerului din cauza poluarii luminoase! Acest telescop a fost achizitionat de către institut acum 5 decenii, fiind considerat unul mic la acea vreme si total depăsit astăzi de foarte multe telescoape de amatori din lume dar si din România! Un instrument similar a functionat la Observatorul Astronomic din comuna Feleac (aflat la numai 5km de Cluj-Napoca, o locatie de asemenea improprie observatiilor astronomice), fiind înlocuit astăzi de un telescop comercial de amatori. In acest sens, telescopul robotic TELEROM de 1,3m diametru instalat intr-un site decent ar insemna un pas fundamental absolut necesar pentru revitalizarea astronomiei românesti!

Comparativ, toate tările balcanice vecine, dar si multe altele similare dpdv economic cu România din Europa si din lume, detin telescoape decente de 1-2m diametru amplasate în observatoare astronomice decente situate la altitudini ridicate si cât mai departe de orasele care poluează luminos cerul, unele tări participând chiar în telescoape internationale de până la 10m sau viitorul super-telescop european de 42 m diametru! Vă prezentăm aici o scurtă listă de telescoape vecine, o listă neagră pentru astronomia românească:

Bulgaria – telescopul de 2 m diametru amplasat într-un observator national la munte;
Ungaria – telescop de 1 m plus 4 telescoape robotice în Chile, Arizona, Hawaii si Namibia…
Cehia – un telescop de 2 m si două telescoape de 1 m în două observatoare…
Slovacia – un telescop de 60 cm amplasat într-un observator decent;
Serbia – un nou telescop de 1.5 m amplasat în munti (o tară bombardată relativ recent …)
Ucraina – telescop de 2 m amplasat într-un observator adecvat…
Grecia – un telescop 2,3 m instalat la 2300m altitudine, un altul de 1,5m, plus alte trei de 1,3m (o tară aflată într-o adâncă criză financiară)…
Turcia – un telescop de 1,5 m instalat la 2500m altitudine plus două telescoape de 1,3m în constructie;
Polonia – un telescop de 1,3 m al unei singure universităti amplasat in Chile la 2500m altitudine; o tară care este si membru în telescopul international de 10,4 m din Africa de Sud…

Mai mult, 15 state fac parte din observatorul international european din emisfera sudica ESO, detinând fiecare timp de observatie pe cele mai mari telescoape de 8m diam. ale ESO din Chile, pe viitorul supergigant de 42m diametru si pe reteaua de radio-telescoape ALMA… România nu este si credem că nu poate fi deocamdată membră ESO, taxa de intrare fiind de 15 milioane Euro iar cea minimă anuală de 1,5 milioane de Euro (aceeasi cu pretul telescopului TELEROM)! Chiar mai mult, 20 de state fac parte din observatorul international european din emisfera nordică ENO, detinând telescoape si instrumente în insula La Palma, Canare. Evident, Romania nu face parte nici din acest consortiu! Circa 30 de tineri astronomi angajati la IAAR imediat după Revolutie au lucrat doar câtiva ani acolo, după care fie au emigrat, au plecat la studii doctorale fără să se mai întoarcă, fie au plecat în alte meserii mai bine plătite renuntând la cariera de astronom în România! Afară de ei, foarte multi studenti si absolventi de fizică sau matematică interesati de o carieră în astronomie (evaluăm numarul lor la peste 100!) au plecat si continuă să plece imediat după facultate la studii în străinatate, deoarece în România nu există nici o facultate de astronomie, nici o bază materială elementară!

În acest ritm, peste câtiva ani astronomia nu va mai exista la nivel institutional în România! Aceasta, în conditiile în care tări mai sărace ca România îsi permit să dezvolte acest domeniu spectacular si benefic atât pentru profesionisti cât si pentru populatia largă! Acest exod al tinerilor români, excelent pregătiti teoretic ca fizicieni sau matematicieni dar pasionati de astronomie, este o rusine pentru România, fiind în mare parte determinat de trista experientă din România în acest domeniu…
Două sanse majore pentru a dota astronomia românească cu un telescop decent au esuat lamentabil în trecut: prima în anii ’70 când au existat fonduri si conjunctura estică care a înzestrat toate tările vecine cu telescoape, cu exceptia Romaniei, iar a doua în anii ’90 culminând cu conjunctura eclipsei de soare când în locul unui observator national s-a construit clădirea unui planetariu fără aparat de proiectie, rămas nefunctional până astăzi! Anii 2010 reprezintă a treia sansă, fabuloasa conjunctură vestică UE, care va fi probabil ratată! Am decis acum să împartăsim aceste fapte presei, opiniei publice si nu în ultimul rând a romanului plătitor de taxe, pentru că nici una din cele 10 petitii adresate de noi acum 3 luni reprezentantiilor institutiilor direct implicate, inclusiv Guvernului si a Presedintiei, nu s-au dovedit capabile să oprească înmormântarea acestui proiect si odată cu el poate a întregii astronomii din România!

Drept vinovat principal de soarta proiectului TELEROM considerăm a fi însusi… directorul IAAR, Dr. Vasile Mioc, în calitate de Reprezentant Legal în acest proiect si de director al Institutului Astronomic (însăsi institutia beneficiară)! În anul 2009 acesta a “întârziat” să semneze până după data limită un proiect UE similar întocmit chiar de institutul pe care-l conduce, proiect care solicita două telescoape în valoare totală de 15 milioane de Euro, acesta fiind astfel scos din competitie! Un an mai tîrziu începeau discutiile despre un proiect similar mai mic pentru un telescop numit TELEROM, despre care am aflat atunci “pe la colturi” un grup de 4 astronomi români din Diaspora, în calitate de fosti astronomi români si actuali cercetători asociati ai IAAR. Atunci directorul Mioc accepta ca telescopul să fie amplasat “decât la Cluj”, acolo unde doi ani mai devreme se pare că tinuse secret (fată de întreg institutul pe care-l conduce) o dorită investitie de aproape jumătate de milion de Euro din partea Academiei Române (forul tutelar Institutului)! În mod unanim, cei 4 astronomi români din Diaspora am initiat în ianuarie 2010 o scrisoare deschisă către IAAR, sustinând toti amplasarea acestei importante investitii TELEROM într-o locatie cât mai bună d.p.d.v. observational si astro-climatic, într-un nou observator în România sau într-un complex de observatoare astronomice deja existent în afară!

O altă dovadă de dezinteres din partea directorului Mioc a fost în septembrie 2010, când Guvernul a desfăsurat si sponsorizat la Bucuresti Conferinta Diasporei, în care mai multi astronomi din Diaspora am participat pentru prima oară la o sectiune de astronomie în scopul colaborării cu România! Nu doar că această actiune sponsorizată de Guvern nu l-a interesat pe director, mai mult, chiar el s-a opus să o gazduiască pentru doar două zile la Institutul Astronomic, făcând probabil chiar presiuni asupra unor colegi ca să nu participe la conferinta gazduită ulterior de către Agentia Spatială Română (o supozitie posibil explicată de participarea a numai 3 profesionisti astronomi de la institut)! Cea mai importantă recomandare în documentul final pentru astronomia românesti la acea conferintă a fost chiar realizarea proiectului TELEROM!

Acum 3 luni, în cadrul unei “Scrisori de Protest si Motiune de Cenzură” semnată de subsemnatii 68, am cerut mai multor institutii abilitate (Academia Romana, ANCS, UEFISCSU, Ministerului Educatiei si Cercetării, Ministerele Economiei si Finantelor, Parlamentului, Guvernului si Presedintiei) sprijinul necesar pentru ca proiectul TELEROM să fie realizat iar directorul Vasile Mioc să fie demis din functie. Aduceam în acea scrisoare de 7 pagini mai multe dovezi asupra deciziilor contradictorii si unilaterale luate de acest director în ultimii 2 ani, în sfidarea nu doar a noastră, ci mai ales a colegilor săi din Institut! Între acuzatiile noastre amintim: lipsa totală de dialog a directorului cu institutul pe care-l conduce (sedintele de consiliu tinându-se după multe luni sau chiar un an – un exemplu este sedinta convocată în martie de acesta pentru “combaterea” scrisorii noastre tinută la circa un an după ultima sedintă de consiliu!), atitudinea dictatorială de conducere, lipsa lui de la serviciu cu săptămânile si lipsa numelui său din condica de prezentă (în vreme ce întreg institutul trebuie s-o respecte si s-o semneze), atitudinea indiferentă si sfidătoare la adresa comunitătii astronomice românesti, a popularizării astronomiei, a astronomilor amatori, profesorilor, si mai ales reaua sa vointă pentru întreg proiectul TELEROM!

În mod permanent directorul Mioc a actionat fie ca telescopul să fie amplasat doar la observatorul din Feleac/Cluj (un loc foarte prost d.p.d.v. astro-climatic, umed si poluat luminos, acolo unde se va construi un nou stadion dotat cu iluminare nocturnă), fie ca proiectul sa fie reziliat! Dovezile din scrisoarea noastră deschisă (pe care v-o atasăm aici) il inculpă, iar salariul său de aproape 3000 Euro pe luna încasat de acesta de exemplu în anul 2010 (conform cu declaratia de avere publicată initial la vedere pe pagina institutului care a fost ulterior ascunsă într-o sub-pagină) în conditiile în care salariul mediu de bază al unui astronom român si salariul mediu al românilor este de circa 8 ori mai mic, ne fac să punem întrebarea firească: ce anume a făcut directorul Mioc pentru astronomia românească în ultimii ani ca să merite acest salariu nesimtit?!

Sub presiunea noastră si a scrisorii adresate recent guvernantilor (în principal Academiei si ANCS care par să fi înteles abia acum prioritatea natională a proiectului), precum si a câtorva oficiali care par să dorească ca TELEROM să existe, acum o luna directorul Mioc a acceptat teoretic continuarea proiectului. De asemenea, ANCS a acceptat ideea amplasării telescopului într-un observator international, convinsi fiind de motive economice (costurile mult mai scăzute într-un observator international deja existent) si astro-climatice (randamentul de 2 -3 ori mai ridicat în observatii, achizitionarea de date stiintifice si publicarea de articole stiintifice în reviste internationale recunoscute)!

Plictisit si agasat de schimbările de situatii din România, de lipsa totală de dialog si de interes din partea directorului Mioc pentru ca TELEROM să existe, seful initial de proiect din Germania si-a prezentat în martie 2011 demisia din contractul TELEROM, locul său rămânând vacant si posibil de ocupat de un posibil astronom român din diaspora cu care IAAR a fost în ultima lună în contact si negociere, din păcate rămase încă fără rezultate.

În ciuda depăsirilor aparente a acestor probleme din ultimele luni, problema majoră pentru TELEROM se pare că este acum schimbarea regulilor birocratice din partea Autoritătii Nationale de Cercetare Știintifică (ANCS), institutia prin care ar urma să se deruleze investitia! Mai exact, desi finantarea semnată în contractul dintre ANCS si IAAR urma initial să se facă rapid (asa încât telescopul să se poată achizitiona după primul an de derulare al proiectului), acum ANCS a cerut ca investitia să aibă o amortizare “de tip linear”, lucru care în cei 50 de ani de amortizare ai proiectului înseamnă extrem de putin (~20 de mii de Euro) cu care este imposibil de achizitionat telescopul de 1,2 milioane! Considerăm absolut aberant că un proiect initial aprobat de ANCS să fie declarat la 9 luni după începerea derulării lui nefinantabil în totalitate privind sumele eligibile semnate si deci practic neeligibil în baza unui aparent blocaj birocratic financiar! Iarăsi, este aberant si o bătaie de joc să declari că acest proiect este sustinut si finantat când nici pretul de achizitie al telescopului nu este acoperit, în baza “bunelor practici contabile”!

TELEROM reprezintă doar un exemplu de pierdere de fonduri Europene de care România si astronomia românească muribundă are nevoie ca de aer!! Lipsa de interes si reaua-vointă a unui director incompetent, dublată de indiferenta sau neputinta autoritătilor de a-l schimba din functie si de a duce mai departe acest proiect, precum si lipsa reală de dialog între institutiile statului în scopul comun de absorbtie al fondurilor europene ne-au determinat să ne adresăm acum presei, la 9 luni de la începerea oficială a proiectului si la 3 luni de când autoritătile române s-au dovedit neputincioase! Ne exprimăm speranta ca presa, a 4-a putere in România, poate salva acum telescopul TELEROM care pare să fi fost îngropat chiar înainte de a se naste, si odată cu el, probabil în viitorul apropiat, întreaga astronomie românească!

În afară de scrisoarea de protest trimisă autoritătilor (pe care v-o atasăm acum, si care contine si numele celor 68 de semnatari ai scrisorii si al acestui comunicat de presă), rămânem la dispozitia dumneavoastră pentru eventuale clarificări si interviuri mass-media ulterioare (prin telefon, email sau reportaje video). Alături de noi, sperăm să puteti obtine în special si un cuvânt din partea directorului Mioc, al Academiei, ANCS sau al celorlalti factori de decizie adresanti în scrisoarea noastră, toti în cunostintă de cauză despre proiectul TELEROM.

În încheiere vă oferim două mostre de “dialog” ale directorului Mioc cu proprii colegi astronomi din institut si din Diaspora:

“Este inutil să vă osteniti cu inlocuirea directorului de proiect. În urma celor discutate de mine (nu de altcineva) acum două zile cu ANCS, am stabilit renuntarea la proiect (rezilierea contractului)” – 2 martie, către toti salariatii din Institutul Astronomic, după demisia fostului sef german al proiectului TELEROM;

“Către trio suran-văduvescu-dinescu: De data asta nu v-a reusit tentativa de demitere a directorului IAAR. Dar nu disperati. Mai incercati. Eventual vreo reclamatie la ONU, la NATO, la NASA, la Casa Albă, la UE, la Vatican etc.” – 10 iunie, către trei dintre semnatarii scrisorii, directorul stiintific al proiectului TELEROM si doi astronomi români din Diaspora, cercetători asociati ai institutului, după ce probabil a aflat că va fi păstrat în functie, si despre probabila înmormantare a proiectului TELEROM…

Dr. Ovidiu Văduvescu
Astronom international de origine română, chair Conferinta Diasporei Astronomie Cercetător asociat si fost astronom la Institutul Astronomic al Academiei Române În numele si reprezentând pe cei 68 de semnatari ai scrisorii de protest TELEROM

Primit de la Adrian Buzatu

Ciprian Pricop, 28/06/2011 Comments (0)

Articole Similare

No Comments »

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Atentie:

1. Numele si Adresa Email sunt obligatorii (adresa email nu este publicata).

2. Comentariile cu ADRESE EMAIL care nu par reale (de ex. a@b.com) vor fi sterse.

3. Campul Website este OPTIONAL (adica NU este obligatoriu), completati doar daca aveti pagina web/website/blog etc si doriti sa apara linkul la comentariu. Comentariile cu Website care nu sunt reale vor fi sterse.